Te trezesti dimineata binedispus,topai cu periuta de dinti in mana si te uiti pe fereastra sa vezi daca e soare afara.Iei o gura de ceai sau cafea si pleci in fuga descheiat la haina. Cu zambetul pe buze si parca salutanddin priviri pe trecatori, intri la metrou unde curentul te ia pe sus de parc-ai fi o frunza uscata sau o pagina de ziar.Atunci situatia se schimba; coborand scarile un paznic cu fata de killer te urmareste cu privirea de parca ai fi un hot, doamna de la ghiseu se uita cu greata peste umar si coborand scarile sa intri pe peron zeci de figuri acre clefetesc a plictiseala.Normal ca metroul ajunge cu "n" minute intarziere si e full.Incercand sa te strecori si sa-ti faci loc,chiar daca in picioare, fel si fel de persoane casca , tusesc si se stramba disgratios de-ti piere tot cheful de viata. In acel moment singurul lucru la care trebuie sa te gandesti e ca lumea e mereu schimbatoare si nu toti sunt ca tine. Ratele la banca, facturile cu valori uriase si 2-3 copii acasa isi spun cuvantul.Poate ca tu nu ai nimic din toate acestea...nu-ti ramane decat sa revii la starea initiala de energie si optimism
