Tot ce nu vrei sa vezi
Misuna de fapt peste tot,
Degeaba te-ascunzi sub cearceaf,
Daca vor sa te aiba,ei pot.
In intuneric nu esti singur
Atent simte si asculta ,
Monstrii cu gheare fierbinti
Din mintea ta se infrupta...

Azi iar e furtuna in suflet,in viata
In minte mai ales, totul se amplifica,
Se simte mai intens.
Linistea, ici, colo,mai bine n-ar fi
Caci prevesteste iar furtuna,
Of, de n-ar mai veni...
Toate-s dezordonate,te tulbura neincetat
Si cat de greu e sa scapi
Cand deja te-au castigat...
Esti trofeul nelinistii,vrei doar un ajutor,
Ai incetat sa mai fii puternic,
Ai cazut prada tristetilor.
Ti-e dor de soare,
De ochii limpezi ce i-ai avut,
Azi totul se intuneca mai multe ca oricand.
Speranta moare ultima
Doar cand o platesti.
Iluzia, in urma ei, astepta sa-i zambesti...
Nimic n-are sens,nimic nu mai e natural,
Ai ramas doar tu cu tine,
Un vesnic duet banal...
Sfaturile s-au invechit,
Mentalitatea vrea sa le doboare,
Retine doar acest gand :
Obisnuieste-te ca viata doare!
Creatie (aprilie 2008)






Zilele nu trec pentru a trece timpul, noptile nu vin caci urasc lumina, viata nu trece pentru a incepe alta...Nimic nu e intamplator sau doar aparent...Un om ca tine si ca mine va fi mereu om indiferent de sufletul sau,indiferent de capacitatea de a iubi, de a lupta sau de modul de a trai...Un suflet in schimb,fara casa sa - omul - e nemuritor, un suflet poate veghea pentru tine si dupa moartea trupului, dar te si poate manipula fara sa-ti dai seama. Daca ne-am putea imbogati de pe urma sufletului, unii dintre noi ar inota in bani, putini sunt oricum cei care-si dau seama ca sufletul bun e cea mai mare bogatie...

Ma uit la tine cum
Distrus,obosit,disperat
Te-agati de-o iubire care
Mintea ti-a intunecat!
Iubirea bolnava ce-o simti
Te chinuie zi de zi
Si ca un drog nenorocit
Te face sa pierzi,sa n-ai, sa nu stii...
Blestemul tau nu-i strain,
Sunt multi care-l poarta
Ca pe o cruce-l duc in spate
Simtind iubirea otravita.
Pe cat te stradui s-o uiti,
Parca tot mai mult ti-e draga,
Iubirea bolnava te chinuie
Ani buni sau poate o viata-ntreaga!
Nu m-am inselat... inca mai sunt persoane care, indiferent de pozitia sociala si profesionala, isi pastraza naturaletea si umorul, bunul simt si rabdarea...sunt oameni demni de admiratia noastra, cel putin a mea sigur... Pentru astfel de oameni aroganta nu si-a gasit locul in personalitatea lor, au ramas la fel de amabili si isi vad in continuare lungul nasului de-o mie de ori mai bine decat alti afaceristi de 2 bani care "nu se mai suporta" de-atatea averi si aere exhibitioniste... E foarte important sa nu uiti ca tu faci banii nu ei te fac pe tine!
Pana si-o inima de piatra
A fost odata vie
Dar satula de-atatea lacrimi
A incetat sa mai fie...