A ta, iubita iarna, a ta cu totul sunt,
   Cu gerul in obraji si fulgi de nea
Ce-n par si pe umeri ii simt!
Si tu, stiu ca si tu simti dar de fapt esti gol, stiu ca si ea plange intr-un colt cu gandul la nimicnicia ta...
Si ce vrea sa fie pustiul ce va-nconjoara? O melodie de regasire in suflet, iubita si plapanda linie pe care doar lacrima o unge intru curgere divina....
Vreau sa stiu, sa pot, dar sa nu am...Iubite si plapand amar ce-i inconjori, tu stii sa le aduci si binele cand vrei...  E doar putin si nu mai mult placutul din interior, un dor de nu mai vine si un adio la sfarsit...
Si tu ai vrea, se simte,  si ea te vrea... Intamplator, voi va aveti si infinitul e prea-ngust ...
Iubita si plapanda soarta a pus picior in prag pentru un tremur ...si a cazut...
Un univers intreg nu va putea fura ce s-a ascuns in voi!!!

Credeam ca stii, esti doar un om,
Doar carnea si oasele te tin,
Iar lupta ta cea de suflet,
Atat cat e, a devenit un chin!
Esti doar o piesa intr-un joc
Si viata-n care tu agonisesti
Oricand se poate sfarsi, dintr-un foc!
Multe, la urma, te parasesc
Si toate ce le vrei a cuceri
Doar bestii, a fi , se dovedesc...
Tu esti un nimeni in nimicul tau,
Poate ca asta nu ai observat,
Cu cat iti doresti mai mult sa ai
Cu-atat te vei simti un esuat!
 
 Femeia...pacatul oricarui barbat
   In bratele-i primitoare esti hipnotizat.
  Nu-i nici frumoasa, nici prea culta,
Il are doar pe vino-ncoa'
Si nu-i va trebui mult timp
Pana pe degete te va juca...
Ii e de-ajuns doar o privire,
Eventual un zambet sexy
Si-al ei vei fi in intregime...
Degeaba faci pe masculul,
Aveti toti aceeasi slabiciune,
Femeia te scoate din minti
Atunci cand isi propune...
Cuvantul ... nu raneste, ci arata,
Cuvantul ti-e prieten , nu dusman,
Cuvantul nu se pierde, te asteapta!
Cuvantul nu te poate vindeca,
El, fie calmeaza , fie te trezeste,
Cuvantul nu te mustra, ci-ti zambeste!
Cuvantul te-nvata de bine nu de rau,
Cuvantul porneste din noi,
Cuvantul asta e un tu si eu...
Invata sa graiesti ce simti,
Iubeste cuvantul ci nu tacerea,
Invata sa-ntelegi ceea ce-asculti
Cuvantul, din negura, iti e scaparea!
"Sfantul Nicolae s-a nascut in jurul anului 270. Locul sau natal este situat in satul Patara, la acea vreme aflata sub ocupatia grecilor. Treptat, Nicolae a castigat un rol important in societate, in special datorita obiceiului de a darui cadouri celor sarmani. Tocmai de aceea, in paginile de istorie, Sfantul Nicolae este adesea confundat cu Mos Craciun. Activitatea sa in cadrul bisericii s-a desfasurat in perioada persecutarii crestinilor. Sub dominatia imparatilor romani Diocletian si Maximilian, atrocitatile au continuat pana in 311, atunci cand a fost emis un decret prin care aceste acte au fost interzise. Sfantul Nicolae a murit la batranete si este printre singurii sfinti care au decedat din cauze naturale. Ziua mortii lui a devenit ziua Sfantului Nicolae, moment in care sunt sarbatorite atat faptele lui de sfant, cat si povestile ce au dus la nasterea legendei lui Mos Nicolae.
Una dintre aceste povesti este despre un om sarac care avea trei fiice. In acele timpuri, pentru ca o fata sa fie luata in casatorie, avea nevoie de o zestre considerabila daruita de tatal sau, iar cu cat zestrea era mai mare, cu atat cresteau sansele ca fata sa-si gaseasca un sot mai bun. Fiicele acestui nevoias, neavand nicio zestre, erau astfel sortite sa fie vandute ca sclave. In mod misterios, omul a gasit in casa trei pungi cu galbeni, ce contineau cate o zestre considerabila pentru fiecare fata astfel incat sa-si poata gasi un sot cumsecade. Se spune ca saculetii cu galbeni au aparut de nicaieri in sosetele si cizmulitele lasate in fata focului la uscat. "